DE TOAMNA (SI NU NUMAI)

DE SEZON:

SUPA DE DOVLEAC CU CIUPERCI DE PADURE

Dat fiind ca, in ciuda caldurilor de afara, se simte toamna, am zis ca e momentul sa revin la o mai veche pasiune, dovleacul in diversele lui varietati (patison, zuchini, potiron), gatit in diverse feluri (zupa, fel principal, desert; ba umbla zvonul ca prin Quebec se fac si bauturi alcoolice dintr-insii). 

Astazi am inceput prin a cumpara un ludau, ca deh, e sezonul; apoi am luat si alti dovleci, ca vine halloweenul, iar ajuns acasa m-am hipercalorizat cu o supa de butternut squash cu galbiori. Acum in octombrie acestia din urma au un gust mai pronuntat de padure, parca sunt si un pic mai iuti; primavara si vara mi se par mai seci. De asemenea, se pot inlocui cu alte ciuperci de padure, cum ar fi hribi sau piciorul caprioarei; cu sampinioane obisnuite mi se pare ca se pierde exact gustul ala special.

Deci sa revenim cu ingredientele:

un butternut squash de 1 kg; se poate inlocui si cu alti dovleci, dar neaparat cu miez portocaliu

3-400 g de galbiori

1 ceapa alba

1 catel de usturoi

50-100 g de pinoli

1 lingura ulei , ideal ar fi ceva cu gust neutru

1 cub de concentrat de supa de legume (sau chiar supa de legume daca aveti)

smantana si sare dupa gust

Reteta e relativ simpla: pe curata bostanul de seminte si de coaja, se taie in cuburi,  se taie ceapa in doua si


























se pune la fiert in 1,5-2 l apa impreuna cu concentratul de legume; daca aveti supa de legume gata facuta, folositi aceeasi cantitate si nu mai puneti cubul; eu recomand doar un pic de sare si nu alte condimente; butternutul isi pierde aroma daca se adauga nucsoara ca in alte supe (de potiron de ex.).

Intre timp se curata si spala ciupercile, daca sunt mari se taie cubulete; se  curata si taie felii usturoiul si se pun de-o parte.

Dupa 20-30 minute de fiert efectiv, se trece toata compozitia prin blender, fie toata la gramada, fie se separa zeama de legumele din compozitie; se pune iar pe foc, de data asta mic.

Cam tot atunci se pune 1 lingura ulei intr-o tigaie si cand e incins se adauga ciupercile si semintele de pin si usturoiul, se acopera si lasa la foc mic sa transpire bine, adica vreo 5 minute.

Dup-aia se amesteca cu supa de dinainte, se ia de pe foc, se lasa vreo 10 minute sa faca schimb de gusturi si se serveste. Se drege cu smantana daca se considera necesar.

Biban de mare cu lamaie verde si rozmarin

O reteta simpla, de vara, e drept ca necesita prezenta unui cuptor, dar e relativ rapida, ieftina, accesibila (nu necesita skills-uri bucatatresti deosebite) si mai ales sanatoasa

Se aleg 3-4 pesti, daca ii luati din magazin rugati vanzatorul sa vi-i curete de solzi si matze si capete, sa masoare undeva la 1,5 kg greutate vie
In plus:  2 lime
ceva craci de rosmarin
unt si eventual ulei

Daca ati pescuit voi insiva pestii ii curatati; daca nu, treceti direct la crestarea lor, nu chiar pana la oase, crestaturile fiind la 1-2 cm distanta una de alta

Se introduce rosmarinul in crestaturi, se unge pestele cu unt sau ulei, se rade deasupra coaja de lime, se storc limeurile, se pune intr-o tava mergand la cuptor, in care se pun si lamaile stoarse

Cam asa trebuie sa arate:

Se pune la cuptor, la 180°C timp de 25-30 minute, pestele sa nu fie ars dar rosmarinul si coaja de lamaie partial arse:                                   Se serveste cu spanac

Iar langa se bea rodul acestor struguri:

(Sauvignon Blanc, Pouilly Fume)

Nota: in loc de rozmarin se pot testa cimbru, fenicul, salvie, lamaita si altele. Reteta ramane aceeasi; eu insa am preferat versiunea cu rozmarin.

Rata pe varza rosie cu gutuie sau mere golden

O reteta placuta de toamna tarzie, cand e deja destul de racoare afara, serile incep sa fie lungi, varza mare, gutuile aromate, sezonul de vanatoare deschis...
E o reteta de culoare rosu-inchis. Gutuile sau merele dau doar o pata de culoare.

Necesar: 1 varza rosie

2 piepturi rata sau o rata intreaga 

2 gutuie mari, coapte sau 3 mere golden

250 ml vin rosu

2 cuisoare

piper

sare

ulei 

1 lingura gem de coacaze

apa potabila

1 bere de abatie

Sa procedam:

Se taie felii pieptul de rata in felii de 1-2 centimentri grosime; de pe unele din aceste felii se desprinde grasimea, pentru a avea cat mai multa grasime pentru urmatoarele etape









atunci se taie si si gutuile in felii si se curata de samburi, codite, mustati si alte impuritati

se inmoaie grasimea de rata intr-un ulei cu gust cat mai neutru (floarea soarelui, rapita, puteti incerca si cu 5w40)

se prajeste pieptul de rata, cam cate 3 minute pe fiecare parte, nu foarte profund, sa fie inca in sange

se scoate carnea prajita cam asa trebuie sa arate cand e scoasa

in acelasi ulei se prajesc gutuiele, se scot cand se inmoaie

se caleste varza in acelasi ulei

se pregateste pun intr-o oala vinul rosu, rata, gutuile, condimentele si se incalzesc pana dau in clocot

dupa 1 minut se adauga varza, gu grasimea de rata cu tot, si gemul de coacaze; acesta din urma poate fi de merisoare, dar eu am folosit de coacaze negre. Neaparat recolta proprie. Bine, si rata neaparat vanata.

se adauga cam 250 ml apa si se da iar la fiert

se pune la foc mic pentru 30-40 minute.

Cam asa arata oala la sfarsitul operatiunii:







Parerea mea: se prepara decusara, daca sta peste noapte diversele componente isi schimba intre ele aromele mai profund.

Se serveste cu un vin rosu de tip bordeaux, sud ouest, cotes du rhone nord; merge bine si cu ceva

pinot noir mai vechiut.

Pentru teetotaleri; nectar de coacaze negre sau de cirese.

Tagliatelle cu vongole

Palourdes (clams in engleza, vongole in italiana si aparent si in romana) sunt niste scoici destul de frumoase (interiorul cochilei fiind putin mov) si cu un gust deosebit de al altor scoici, mai putin puternic dar nu mai putin interesant; despre ele sau despre  niste rude de-ale lor am citit pe undeva ca ar fi chiar specifice ca scoici in bucataria venetiana. Din pacate, specia europeana s-a redus ca populatie si noi o mancam mai des pe cea extrem-orientala; cica ar fi diferente de gust intre cele 2 specii.

Avantajul retetei mele este ca e foarte simpla, cre'ca in 10 minute e gata; e o reteta usoara pentru zilele calde de vara, pe vreun litoral. Prin adaugarea pastelor devine si destul de satioasa.

1 kg vongole

1 catel usturoi

1 lingura ulei de masline si evetual inca 20 g de unt

1 lamaie

100-200 ml vin alb sec

sucul de la 1 lamaie

patrunjel taiat marunt

tagliatele sau linguine sau alte paste

Deci se iau cam 1 kg de scoici, se spala bine, se lasa vreo ora in apa rece sa elimine nisipul.

Se pun pastele la fiert, se lasa cat trebuie pentru a deveni "al dente"; e important asta, pentru ca oricum vor mai absorbi niste "suc" rezultat din prepararea scoicilor.

Se taie marunt usturoiul si esalota, se calesc in ulei (eventual cu unt) iar cand devin transparente se adauga vinul alb si sucul de lamaie.

Cand incepe sa fiarba de adauga scoicile si se lasa pana se deschid, adica aproximativ 5 minute.

Se opreste focul si se adauga patrunjelul; se servesc imediat, amestecand in farfurii cu pastele si punand si sosul rezultat din pregatirea scoicilor.

Se servesc cu un vin sec aromat, de preferinta de pe Loire; in caz ca nu aveti, se fie ceva pe baza de sauvignon blang sau chardonnay.

Coaja cu branza

sau crusta cu branza? sau croute au fromage?

Datfinca se apropie sezonul rece, pe aici chiar avem dimineti cu muuulta roua pe masini, am inceputa sa ma gandesc la diverse fondue-uri. Mai mult, am vazut la magazin mont d'or, s-au dat niste lupte intestine in intestinele mele cand am zis ca nu cumpar inca.....

Ei bine, azi am zis ca sa fac o mica introducere, asa cum toamna e o tranzitie spre iarna. Deci am facut ceva ce nu e chiar fondue, dar are branza topita si e din Savoie.

Se ia:

paine prajita, cam 2 felii de persoana

100-200 ml vin alb

unt

mustar

branzeturi: abondance, gruyere, raclette, comte

2-3 catei de usturoa

ceva jambon, sunca

evtl boia, piper, nucsoara

Intai de toate, se unge o tava cu unt, nu mult, doar un strat subtire. Apoi se curata usturoiul si se freaca painile prajite cu el- aici a intervenit geniul dacic, frantujii freaca cu ail vasul, pai ce treaba e aia?

De aici incolo avem nevoie de cuptorul preincalzit la 220 °C.

iar apoi se ung painile cu un pic de mustar si se pun in tava, peste ele se varsa vinul si se lasa asa 10 minute, pana se absoarbe vinul

se aseaza aestetic si democratic jamboanele

se acopera cu branza (atentie, obligatoriu sa fie branza buna de topit)

si se lasa la cuptor cam 20 minute; orisicat, se verifica bine topirea branzei.

Eu am servit-o cu o salata formata din ridichi de iarna, porodici, roquette, salata verde.

Nu va uitati la cu ce am baut eu langa; corect se foloseste un vin alb de savoie: mondeuse, abymes.

Pofta buna!

RAHAT CUPERJE

Rahat cu perje

(de fapt tarta cu rahat si cu perje)

Aceasta minunata reteta de toamna este o dedicatie speciala pentru toti cei care au avut de-a lungul vietii vreo tangenta cu aceasta expresie, indiferent ca i-a facut sa rada sau sa planga, ca i-a incurajat sau descurajat, ca le-a placut sau nu, esential este sa fi auzit aceasta vorba.

O mentiune speciala se cuvine acelui geniu anonim al pedagogiei balcanice care s-a gandit ca "rahat cu perje" este un bun inlocuitor de note pentru un elev din scoala primara.

Buun, sa purcedem (sau sa procedam?)

de la inceput vreau a zice ca am folosit blat semipreparat; din pacate nu sunt asa de talentat incat sa imi iasa mai bine decat cel din comert; si inca ceva, este o tarta cu rahat si un amestec de soiuri de prune (bistrite, renglote, corcoduse, prune rosii); daca va inspira mai mult cu un singur soi, sunteti liberi sa incercati.

Ingrediente:
1 blat tarta
1 ou
150 ml frisca
150 g nuca de cocos
200 g zahar sau alt indulcitor
rahat
perje.

Se aleg prunele, eu zic sa  fie cat mai diversificate si cat mai colorate; le taiem in doua si scoatem samburii, taiem rahatul cat mai marunt (ooo, ce placere sa taia rahatul in bucatele!!!!) si se intinde frumos in tava aluatul si se lasa la temperatura camerei.

Intre timp, se prepara umplutura: intai batem frisca, apoi batem albusul spuma, adaugam galbenusul, le omogenizam, adaugam frisca si cocosul aaaa pardon, nuca de cocos si daca mai este cazul zahar (personal, am folosit 100 g zahar si 100 g stevia); am omogenizat bine-bine totul.

Am asezat in tava cu aluat fructele, cat mai frumos si mai ornamental; tot la fel de frumos am asezat si rahatul. 

La sfarsit am acoperit cu umplutura si am pus la cuptor pentru 20-25 minute, in fuctie de cat de rumena va place.

Eu am preferat sa o servesc simplu, pe principiul ca nimic nu merita sa acompanieze un asemenea amestec; daca vreti neapart, se poate acompania cu ceva inghetata cu gust discret (vanilie oare?) sau frisca.

Sper ca aceasta reteta va va face sa vedeti dintr-un unghi pozitiv celebrul amestec de rahat cu perje.
Pofta bunaaaaa!